DEXOnline

Dictionar Explicativ al Limbii Romane

Cauta un cuvant:

caia

Ads by Google:

CAIÁ, caiele, s.f. Cui de oţel moale folosit pentru prinderea potcoavelor la animale. [Pr.: -ca-ia] – Cf. tc. k a y a r „potcoavă cu colţi“.

caiá s. f., art. caiáua, g.-d. art. caiélei; pl. caiéle, art. caiélele

CAIÁ caiéle f. Cui cu ajutorul căruia se prinde potcoava de copita calului sau a altor animale de tracţiune. [Sil. ca-ia] /<turc. kayar

caiá (-iéle), s.f. – Cui de potcoavă. Tc. kaye, cf. kayar „potcoavă cu ţepi, împotriva alunecării“ (Şeineanu, II, 76; Tiktin; DAR). După Scriban, din germ. Keil, ipoteză puţin probabilă (după Philippide, Principii, 33, din lat. *clavella).