Dictionar Explicativ al Limbii Romane
CĂLĂRÉSC, -EÁSCĂ, călăreşti, adj. (Înv.) De călăreţ; de cavalerie. Oşti călăreşti. – Călare + suf. -esc.călărésc adj. m., f. călăreáscă; pl. m. şi f. călăréşti