gamalie
Ads by Google:
GĂMĂLÍE, gămălii, s.f. Parte îngroşată în formă de sferă mică de la capătul unui ac, al unui chibrit etc. – Din magh. gomoly.
GĂMĂLÍE s. măciulie, (reg.) căciulie. (~ de ac, de chibrit.)
gămălíe s. f., art. gămălía, g.-d. art. gămălíei; pl. gămălíi, art. gămălíile
GĂMĂLÍ//E ~i f. Capăt îngroşat, de formă sferică, al unor obiecte; măciulie. Cui cu ~. ~a chibritului. /<ung. gomoly
gămălíe (-íi), s.f. – 1. Cocoloş, bulgăre, bulb. – 2. Parte îngroşată în formă de sferă mică la capătul unui ac sau cui. – 3. (Arg.) Cap, minte, dovleac. Sb., slov., cr. gomolj „bulb“ (Cihac, II, 144; Berneker 326; DAR), cf. mag. gomoly(a); „cocoloş“, poate aflat şi în legătură cu mag. gömböly „ac cu gămălie“. Este dublet al lui măgălie, s.f. (Trans. şi Mold., capsulă de mac), cu metateză, poate sub influenţa lui măciulie.