DEXOnline

Dictionar Explicativ al Limbii Romane

Cauta un cuvant:

jaruitor

Ads by Google:

jăruitór (jeruitór), jăruitoáre, s.n. (reg.) băţ crăpat în două la un capăt, cu care se scormoneşte în jar sau „se jeruieşte“ pânza; cociorbă.