DEXOnline

Dictionar Explicativ al Limbii Romane

Cauta un cuvant:

jelitor

Ads by Google:

JELITÓR, -OÁRE, jelitori, -oare adj. Care (se) jeleşte; care inspiră jale; jalnic. – Jeli + suf. -tor.

JELITÓR adj. v. jalnic, sfâşietor, tânguios, tânguitor.

jelitór adj. m., pl. jelitóri; f. sg. şi pl. jelitoáre

JELIT//ÓR ~oáre (~óri, ~oáre) 1) (despre persoane) Care manifestă jale faţă de cineva sau de ceva; pătruns de jale. 2) fig. (despre sunete, melodii, voci) Care exprimă jale; plin de jale; jalnic; plângător, tânguitor. /jeli + suf. ~tor