DEXOnline

Dictionar Explicativ al Limbii Romane

Cauta un cuvant:

obraznicatura

Ads by Google:

OBRĂZNICĂTÚRĂ, obrăznicături, s.f. (Fam.) Fiinţă obraznică. – Obraznic + suf. -ătură.

OBRĂZNICĂTÚRĂ s. v. codobatură, prundar, prundaş.

OBRĂZNICĂTÚRĂ s. obraznic. (Este o ~ de copil.)

obrăznicătúră s. f. (sil. -brăz-), g.-d. art. obrăznicătúrii; pl. obrăznicătúri

OBRĂZNICĂTÚR//Ă ~i f. fam. Persoană obraznică (mai ales copil). [Sil. -brăz-] /ob-raznic + suf. ~ătură