Dictionar Explicativ al Limbii Romane
PÂCĂ s. v. lulea, pipă.pâca(-pâca) interj.păcá, pac, vb. I (înv.) a supune, a îmblânzi.pâcă, pâce, s.f. (reg.) 1. femeie mică. 2. termen dezmierdător la adresa fetelor şi a copiilor.