Dictionar Explicativ al Limbii Romane
RĂCOREÁLĂ, răcoreli, s.f. Faptul de a (se) răcori; răcoare, (concr.) boare, adiere răcoroasă. – Răcori + suf. -eală.RĂCOREÁLĂ s. v. răcoare.răcoreálă s. f., g.-d. art. răcorélii; pl. răcoréli