radicivor
Ads by Google:
RADICIVÓR, -Ă, radicivori, -e, adj. Care mănâncă rădăcini. – Din fr. radicivore.
radicivór adj. m., pl. radicivóri; f. sg. radicivóră, pl. radicivóre
RADICIVÓR ~ă (~i, ~e) şi substantival (despre animale) Care se hrăneşte cu rădăcini. /<fr. radicivore
RADICIVÓR, -Ă adj. Care mănâncă, se hrăneşte cu rădăcini. [< fr. radicivore, cf. lat. radix – rădăcină, vorare – a mânca].
RADICIVÓR, -Ă adj. care roade rădăcinile. (< fr. radicivore)