DEXOnline

Dictionar Explicativ al Limbii Romane

Cauta un cuvant:

talalau

Ads by Google:

TĂLĂLẮU s.n. (Reg.) Zgomot, larmă, tărăboi. – Et. nec.

TĂLĂLĂU adj., s. v. bleg, nătăfleţ, nătărău, nătâng, neghiob, nerod, netot, prost, prostănac, stupid, tont, tontălău.

tălălău (larmă) s. n., art. tălălăul; pl. tălăláie

TĂLĂLẮU¹ n. pop. Gălăgie mare; tămbălău; dandana. /Orig. nec.

TĂLĂLẮ//U² ~i m. Persoană lipsită de inteligenţă; tont; nătărău; bleg. /<ung. telelö