ubicuu
Ads by Google:
UBÍCUU, -UĂ, ubicui, -ue, adj., adv. (Livr.) (Care se află) în acelaşi timp în două sau mai multe locuri. ♦ (Care este) în orice loc, peste tot. [Pr.: -cu-u] – Din lat. ubique.
UBÍCUU adj. v. omniprezent.
ubícuu adj. m. (sil. -cu-u), pl. ubícui; f. sg. ubícuă, pl. ubícue
UBÍCU//U ~ă (~i, ~e) livr. Care se află concomitent peste tot; prezent pretutindeni; omniprezent. /<lat. ubique
UBÍCUU, -UĂ adj., adv. (care se află) în acelaşi timp în două sau mai multe locuri; (care este) peste tot. (< lat. ubique)