ucenici
Ads by Google:
UCENICÍ, ucenicesc, vb. IV. Intranz. A învăţa o meserie lucrând, activând pe lângă un meşter sau, p. gener., pe lângă o persoană pricepută; a lucra, a învaţa ca ucenic. – Din ucenic.
ucenicí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. ucenicésc, imperf. 3 sg. uceniceá; conj. prez. 3 sg. şi pl. uceniceáscă
A UCENIC//Í ~ésc intranz. A face ucenicie; a fi ucenic. /Din ucenic