DEXOnline

Dictionar Explicativ al Limbii Romane

Cauta un cuvant:

uitator

Ads by Google:

UITĂTÓR, -OÁRE, uitători, -oare, adj. (Rar) Uituc. ♦ Care face să uite, aducător de uitare. – Uita + suf. -ător.

UITĂTÓR s. v. privitor, spectator.

uitătór adj. m., pl. uitătóri; f. sg. şi pl. uitătoáre