umilit
Ads by Google:
UMILÍT, -Ă, umiliţi, -te, adj. 1. Cu atitudine supusă, smerită, plecată; care exprimă umilinţă; umil. ♦ Ruşinat. 2. Care este plin de umilinţe, de jigniri, de lipsuri. ♦ (Substantivat) Om care duce o viaţă mizeră, care suportă jigniri, lipsuri. 3. (Rar) Simplu, modest, neînsemnat; sărac (2). – V. umili.
UMILÍT adj. 1. v. înjosit. 2. v. supus.
UMILÍ//T ~tă (~ţi, ~te) 1) v. A UMILI şi A SE UMILI. 2) şi substantival Care duce o viaţă umilă, plină de lipsuri. /v. a (se) umili.